Unde a dispărut, de fapt, toată apa de pe planeta Venus. Pământul ar putea, în viitor, să sufere aceeași soartă

Printre alte condiții infernale, Venus este complet lipsită de apă, deși cândva avea o cantitate considerabilă.

Unde a dispărut toată apa?

O nouă analiză atribuie acest lucru „recombinației disociative”, care a cauzat o pierdere a atomilor de hidrogen de două ori mai mare decât estimările anterioare.

Venus probabil a început cu o cantitate destul de similară de apă ca și Pământul. Totuși, are o sută de mii de ori mai puțină apă rămasă, toată fiind în atmosferă, în loc să fie distribuită în gheață, ocean și aer, cum se întâmplă pe Pământ. Efectul de seră intensificat pe Venus ar fi putut face să se evapore apa.

„Ca o analogie, să spunem că am vărsat apa din sticla mea de apă. Ar mai fi rămas câteva picături”, a spus dr. Michael Chaffin de la Universitatea din Colorado, Boulder, într-o declarație. Chaffin face parte dintr-o echipă care acuză molecula HCO+, pe care au identificat-o deja ca fiind unul dintre principalii vinovați în pierderea apei în Marte.

Există dovezi care să susțină faptul că Venus a avut cândva cantități de apă similare cu cele de pe Pământ. Deuteriul (izotopul hidrogenului cu un neutron) este mai puțin probabil să scape decât hidrogenul obișnuit, iar raportul dintre hidrogen și deuteriu relevă cât de mult era cândva prezent.

Cine este „vinovatul” pentru „dispariția” apei de pe Venus

Indiferent dacă există puțin H2O în atmosfera lui Venus sau mult, o parte din el se combină cu dioxidul de carbon la altitudini pentru a produce HCO+.

Cu toate acestea, atmosfera superioară are, de asemenea, suficienți electroni liberi, care se recombină cu HCO+, lăsând monoxidul de carbon și atomii de hidrogen.

Ca cel mai ușor element, hidrogenul scapă ușor din gravitația planetelor mici când nu are un partener mai greu să-l ancoreze.

Spre deosebire de heliu, hidrogenul se leagă ușor de alte atomi, astfel încât, în cursul normal al evenimentelor, rămâne acasă. HCO+ oferă o treaptă intermediară pentru ca hidrogenul să devină liber suficient de mult timp pentru a scăpa.

În cazul planetei Venus, sunt de părere Chaffin și co-autorii săi, a scăpat atât de mult încât nu mai rămâne suficient pentru a forma apă, iar oxigenul trebuie să se lege de altceva, iar Pământul ar putea suferi, în viitor, o soartă similară.